Până în prezent, țările din Europa de Est au scăpat de ce e mai rău din pandemia coronavirusului, dar mulți cred că este doar o problemă de timp înainte ca numărul de cazuri și numărul de victime să crească drastic în regiune, se arată într-o analiză realizată de postul de televiziune Euronews.

În cazul în care se va întâmpla acest lucru, capacitatea sistemelor de asistență medicală este grav pusă la îndoială, mai ales având în vedere experiențele unor țări mai bogate, mai bine echipate, precum Spania și Italia. Dincolo de disponibilitatea echipamentelor de securitate și sănătate, principala îngrijorare o constituie lungul șir al anilor în care medicii și asistentele au plecat pentru locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest.

 

Deficit de aproape 40.000 de lucrători în sistemul medical

În țări precum România și Bulgaria, care s-au alăturat Uniunii Europene în 2007, sau precum și Polonia, care s-au alăturat câțiva ani mai devreme, efectele liberei circulații asupra sistemelor lor de sănătate au fost deosebit de pronunțate.

„Dacă vorbim despre România, există anumite specialități care sunt afectate în mod special de exodul creierelor, iar unul dintre cele mai afectate domenii este clar cel de terapie intensivă”, spune Vlad Mixich, medic și analist medical din România, expert independent în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

„Cred că putem descrie acest fenomen ca pe furtuna perfectă, deoarece ne  lipsesc medici instruiți în terapie intensivă, mulți dintre ei fiind plecaţi în străinătate, în timp ce există o nevoie uriașă de specialiști în terapie intensivă în contextul epidemiei de coronavirus”, a adăugat el.

Potrivit Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații din domeniul sănătății din România, sistemul public de asistență medicală din țară are un deficit de aproape 40.000 de lucrători medicali în ziua de azi, echivalent cu 17,46% din nevoile de personal din spitalele publice.

Este o problemă similară în Bulgaria, unde, conform unor estimări, între 250 și 300 de medici părăsesc țara în fiecare an pentru a lucra în străinătate. Polonia a pierdut cel puțin 7% din asistenții și medicii săi în urma migrației,  în perioada 2004 – 2014, iar alte țări din regiune s-au confruntat cu pierderi similare, care au fost adesea agravate de ultima criză financiară.

“Din cauza drenajelor anterioare de creiere medicale din Letonia, ne este destul de frică de situația în viitor”, a declarat Jevgenijs Kalejs, președintele Asociației Spitalelor din Letonia, care a adăugat că spitalele letone au închis toate activitățile planificate pentru a se concentra asupra combaterii virusului. În același timp, medicii care rămân sunt în general mai în vârstă și, prin urmare, au un risc mai mare în fața noului coronavirus.

Potrivit lui Vlad Mixich, vârsta medie pentru un medic de familie în România este undeva între 50 și 60 de ani, iar mulți dintre ei sunt chiar mai în vârstă, expunându-se unui mare risc. „În prezent, una din cinci persoane infectate cu coronavirus este un profesionist în domeniul sănătății”, a adăugat el.

 

România are cele mai mici cheltuieli cu asistența medicală ca procent din PIB-ul UE

Exodul creierelor nu este singura sursă de îngrijorare. Sistemele de asistență medicală din Europa de Est sunt, în general, mai puțin finanțate decât cele din părțile mai bogate ale Europei, ceea ce înseamnă că resursele ar putea fi  întinse la maxim și copleșite dacă virusul se va răspândi mai mult în următoarele zile și săptămâni.

Nu este doar exodul creierelor, ci este mai mult de atât” a declarat Pascal Garel, directorul executiv al Federației Europene a Spitalelor și Sănătății din Bruxelles, care are membri în 30 de țări din Europa. „În comparație cu partea de vest a Europei, ţările din este de obicei cheltuiesc mult mai puțin pentru asistența medicală din PIB-ul lor decât alte țări. Situația din România este chiar dramatică în ceea ce privește acest procent”, a adăugat el.

România are cele mai mici cheltuieli cu asistența medicală ca procent din PIB-ul UE, conform celor mai recente cifre disponibile de la Eurostat. Acestor estimări se alătură țări precum Letonia, Polonia și Slovacia.

Faptul că multe persoane s-au întors de la munca din străinătate va avea probabil consecințe adverse, în special în zonele rurale, acolo unde este cel mai pregnant deficitul de medici și asistente.

În România „vorbim despre întoarcerea a zeci de mii de oameni, iar mulți dintre ei s-au întors în satele în care s-au născut, și unde locuiesc părinții lor”, a spus Mixich. „Dacă epidemia lovește un sat sau un oraș mic, va fi o problemă reală să se asigure suficient personal medical pentru a avea grijă de oamenii de acolo.”

 

MedicalManager este o platforma digitală a comunității medicale din România. Peste 1400 de specialiști și lideri de opinie din sănătate sunt abonați la fluxul zilnic informativ al platformei. O secțiune specială, Covid-19, care conține informații relevante despre impactul în sănătate, este actualizată în permanență.
Abonați-vă gratuit la Newsletterul MedicalManager!