În primele nouă luni ale anului trecut, în România au fost diagnosticaţi 506 pacienţi nou infectaţi cu virusul HIV/SIDA, dintre care 16 au fost la nivelul judeţului Iaşi, acesta situându-se printre cele mai afectate judeţe din ţară.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 au fost diagnosticate în Bucureşti 172 de persoane, 52 în Constanţa şi câte 16 în Iaşi, Timiş şi Sibiu, conform datelor oferite de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România de la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, aici fiind înregistrate cele mai multe cazuri.

Medicii spun că ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este faptul că, dacă afecţiunea este descoperită în stadiu incipient, dacă tratamentul este corect stabilit de medic şi urmat îndeaproape de pacient, şansele la o viaţă normală pentru un pacient HIV/SIDA sunt mult mai mari.

„În momentul de faţă, orice persoană seropozitivă care are un diagnostic pus la timp, un tratament corect, pe care îl urmează, are şanse foarte mari să aibă o speranţă de viaţă aproximativ egală cu situaţia în care nu ar fi seropozitiv. Acum putem trăi cu HIV într-o normalitate destul de clară, cu condiţia să fie diagnostic pus la timp, să fie tratament, iar pacientul să îl urmeze“, a precizat dr. Adrian Marinescu, medic primar infecţionist şi coordonator al Programului HIV/SIDA de la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă care a abordat situaţia persoanelor cu HIV din România.

În anul 2019, cei mai afectaţi au fost bărbaţii, în procent de 75%, majoritatea cazurilor nou depistate încadrându-se în categoria de vârstă 30 – 34 de ani şi 40 – 49 de ani.

Din 1985 şi până în 2019 au fost diagnosticate la nivelul ţării 24.582 de cazuri, dintre care 7.361 s-au stins din viaţă în acest interval, 120 doar în cursul anului 2019. De asemenea, în aceşti 34 de ani, 754 au fost pierduţi din evidenţe, fiind vorba atât despre copii cât şi despre adulţi. Specialiştii spun însă că în România există o evidenţă destul de clară a persoanelor seropozitive, existând ţări din Europa care nu îşi cunosc pacienţii din cauza faptului că diagnosticul este unul confidenţial.

Principala cale de transmitere rămâne cea sexuală, atât heterosexuală, cât şi homosexuală, urmată de transmiterea virusului în rândul consumatorilor de droguri, aceşti pacienţi fiind conform specialiştilor şi cei mai dificili, deoarece nu îşi urmează tratamentul sau ajung foarte târziu la spital.

O altă problemă este legată de faptul că a scăzut şi vârsta la care tinerii îşi încep viaţa sexuală, majoritatea devenind activi sexual de la vârsta de 15 ani sau chiar şi mai devreme.

„Comparativ cu alte ţări, noi avem mult mai puţini consumatori de dro­guri, însă mai nou consumatorii nu sunt neapărat oameni cu probleme so­ciale, ci chiar pot să facă parte din categoria «sferelor înalte», adică din punct de vedere financiar. Aceştia a­jung să consume droguri sau să se in­jecteze uneori fără o logică precisă. De obicei, un consumator de droguri este în topul listei de «pacienţi-problemă», în majoritatea cazurilor are şi hepatită şi HIV, nu vine în contact cu sistemul medical, nu se testează, este greu de monitorizat, nu îşi urmează tratamentul“, a completat dr. Adrian Marinescu.

Anual, în România sunt diagnosticate cu HIV/SIDA aproximativ 700-800 de persoane.